EQUILIBRIUM [E3] – Minciuna în domeniul conceptelor

Abonează-te la podcastul Equilibrium dând click pe „Follow” pe platforma ta preferată:

Fii printre primii care află imediat când postăm următorul episod!

<<  Episoadele anterioare

 

[E3] – Minciuna în domeniul conceptelor

După ce, în episodul precedent v-am argumentat de ce minciuna (cu varianta ei, înşelăciunea) este cel mai important subiect al eticii comunicării și că acesta este conceptul care face diferenţa între moral şi imoral la nivel de mijloace şi în funcţie de care se trasează frontiera dintre bine şi rău la nivel de scopuri, în episodul de astăzi vom face o incursiune într-un teritoriu în care minciuna produce efecte devastatoare: cel ideatic. Fie că vorbim aici despre cum pervertește ea sistemele educaționale, fie cum corupe ideologiile, fie cum alterează adevărul istoric, minciuna poate sta la baza erodării societăților, a degradării valorilor și a prăbușirii civilizațiilor.

În acest episod veți afla despre:

– Paradoxul mincinosului

– Un model al minciunii, ca fenomen autonom şi pur relaţional, care să evidențieze toate conexiunile minciunii cu Binele și Răul, dar și cu mijloacele și scopul care ar putea-o justifica.

– Minciuna la nivelul conceptelor. Acest nivel al minciunii, care pe cât de greu este de consolidat de către sursă, pe atât de eficient se arată în provocarea de efecte devastatoare la nivelul ţintelor sale, deşi cere timp şi resurse mari în raport cu alte categorii de minciună, este adoptat pe scară globală la nivel instituţional şi organizaţional, de către state în politica internaţională, în impunerea status-quo-ului claselor de valori şi a modului de viaţă către propriii cetăţeni, apoi la nivel ideologic şi politic de către partide şi organizaţii preocupate în perpetuarea intereselor şi justificarea existenţei lor şi până la nivelul familiei ca mijloc coagulant şi socializator.

– Minciuna din sfera educației. Majoritatea convingerilor şi reflexelor noastre comportamentale se formează în timpul copilăriei şi adolescenţei, aşa că manipulările socializatoare sunt încorporate actului educativ, atât în familie cât mai ales în instituţiile de învăţământ. Veți afla despre diferența dintre educație și propagandă, în școli.

– Ideologii și despre faptul că societatea umană este o reţea de minciuni şi înşelătorii care rezistă doar fiindcă sistemele de convenţii asupra lucrurilor permise şi extinderea minciunii au rezistat, societatea liberă, morală, democratică şi justă în care oamenii cred că trăiesc fiind doar o iluzie colectivă. Veți auzi aici despre formarea cetăţeanului dezirabil, ţel suprem al minciunii în sfera conceptelor și despre susţinerea şi promovarea persuasivă a ideologiei, cu ajutorul miturilor, atât în societățile dictatoriale cât și în cele democratice.

– Minciunile conceptuale referitoare la adevărul istoric, la fidelitatea relatării faptelor trecutului. Scopul acestor minciuni nu este altul decât de a oferi mândrie şi siguranţă de sine cetăţenilor, de a insufla ordine inteligibilă evenimentelor, de a consolida repere şi puncte de sprijin, credinţe, în lupta perpetuă de supravieţuire socială sau naţională. Mai mult, această opţiune valorică furnizează modele umane imaginare. Vă sunt prezentate exemple concrete și surprinzătoare din istoria universal și cea națională, unde miturile au fost consolidate, fără a avea baze reale, iar adevărul a fost eludat sau contorsionat pentru a servi unor scopuri considerate mai înalte.

E fascinant și îngrijorător, în același timp! Dar e mai bine să fiți informați, chiar dacă doare!