Buzău: Lucrare științifică remarcabilă, premiată de Academia Română

O nouă lucrare științifică „made in Buzău” a fost premiată de Academia Română. Este vorba despre „Tratat de legumicultură specială” – realizat de un colectiv al Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale, coordonat de directorul acestei instituții, Costel Vînătoru – care a obținut Premiul „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Este a doua lucrare științifică scrisă la Buzău și distinsă de Academia Română, după volumul „Alexandru Marghiloman, lordul valah”, de Nicolae Peneș.

„Astăzi, 8 decembrie 2021, Academia Română a acordat Premiul Gheorghe Ionescu – Șișești pentru cea mai bună lucrare scrisă în România, în domeniul agriculturii, domnului inginer cercetător Costel Vînătoru și echipei sale de la Banca Națională de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale. Lucrarea <Tratat de legumicultură specială: se bazează pe cercetarea îndelungată a acestui colectiv de buzoieni, din care mai fac parte și doamnele ingineri-cercetători Bianca Mușat și Camelia Bratu. Iată că după premiul obținut de domnul Nicolae Peneș, la secțiunea istorie, <Alexandru Marghiloman, lordul valah>, acum mai bine de 10 ani, Academia Română onorează din nou Buzăul. De remarcat că acest <Tratat de legumicultură specială>, a mai fost premiat și de Academia de Științe Agricole și Silvice și de Academia de Științe Tehnice. Felicitări domnule Costel Vînătoru, din partea tuturor buzoienilor și pentru acest mare premiu, dar și pentru activitatea extraordinară pe care o depuneți la Banca de Gene, pentru a pune Buzăul pe harta științifică a lumii, dar a asigura și o hrană sănătoasă românilor”, a scris primarul Constantin Toma pe Facebook.

În urmă cu un an, aceeași lucrare științifică primea prima recunoaștere a valorii sale, din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

„Tratat de legumicultură specială” este o lucrare monumentală organizată pe 13 capitole, astfel: plante legumicole rădăcinoase, bulboase, vărzoase, pentru păstăi, boabe și capsule, bostănoase, tuberculi, solano-fructoase, verdețuri, aromatice și condimentare, perene, ciuperci, flori comestibile, precum și un ultim capitol dedicat principalilor agenți patogeni și dăunători, dar și carențelor și exceselor nutritive mai des întâlnite. Cartea se încheie cu o anexă care cuprinde date de interes în ceea ce privește semințele și o bibliografie selectivă cu 153 de titluri și 31 de adrese web.

Valoarea științifică a cărții este remarcabilă prin modul în care tratează fiecare specie în parte. Autorii urmează un tipar care include originea și răspândirea geografică, proprietățile alimentare și medicinale, diferite alte utilizări mai cunoscute cum ar fi cele cosmetice, particularitățile botanice și bineînțeles tehnologia de cultură – de primăvară, de vară-toamnă, de toamnă, asociată, succesivă, în solar și în seră etc. Acolo unde este cazul, se fac referiri și la dăunătorii care produc pagube economice semnificative plantelor de cultură. Foarte interesant, autorii de câte ori au prilejul, aduc și o serie de informații istorice cu referire la dezvoltarea culturilor respective de legume în țara noastră, aportul specialiștilor români. Bogăția cărții este dată și de numărul imens de imagini color. Sunt nu mai puțin de 1.682 de fotografii, cele mai multe originale. La acestea se adaugă și cele 110 scheme de plantare în funcție de specie și tipul de cultură. Autorii reușesc astfel să aducă cititorilor informații „a zi” din acest domeniu pe cât de vast pe atât de important.

„Cartea este o disertație de excepție, în susținerea legumiculturii ca obiectiv strategic național. O multitudine de elemente care descriu speciile în discuție, sunt preluate în principal din cercetările personale ale autorilor, dar și din literatura de specialitate. Acest lucru dă tratatului un puternic caracter de originalitate, fiind în același timp și o contribuție teoretică și practică nu numai la dezvoltarea legumiculturii dar și la promovarea acesteia în cadrul horticulturii și agriculturii din România și de ce nu din lume. O traducere a cărții într-o limbă de circulație ar fi binemeritată. Tratatul este scris cursiv, într-un limbaj accesibil, ușor de înțeles atât de legumicultori dar și de elevii de școală tehnică, studenți și cadre didactice ale facultății de Horticultură”, spune cercetătorul Victor Ioan Lăcătuș, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Sursă știre: OpiniaBuzău.ro

Autor: Călin Bostan

Sursă foto / galerie foto: Constantin Toma / Facebook.com