Piesă

Titlu

Artist

Acum

Rise and Shine

08:00 12:00

Acum

Rise and Shine

08:00 12:00

Background

RIS [E5] – Forțele Aeriene Române în timpul celui de-al II-lea Război Mondial

Marius Adrian Nicoară 1 iulie 2021


Abonează-te la podcastul Raiduri în Istorie dând click pe „Follow” pe platforma ta preferată:

Spotify badge 330x80 1Apple Podcasts badgeGoogle Podcasts badge

Fii printre primii care află imediat când postăm următorul episod!

 

[E5] – Forțele Aeriene Române în timpul celui de-al II-lea Război Mondial

Trebuie să precizăm la început, că deşi nu există un document oficial care să consemneze denumirea acestei categorii de forţe a Armatei Române, ea este consemnată în materialele aflate în arhive, cu denumirile: Aeronautica Militară Română; Aeronautica Militară Regală Română; Forţele Aeriene Regale Române sau Forţele Aeriene Române.

În cel de-al Doilea Război Mondial, în sensul strict al confruntării aeriene, Forţele Aeriene Regale Române au purtat un război aerian dur, cu grele „Bătălii aeriene pentru România“, uneori chiar mai dure decât „Bătălia Angliei.” Acestea s-au desfăşurat pe cele două fronturi: în Campania din Est (împotriva aviaţiei Aliate între 22 iunie 1941 – 23 august 1944) şi în Campania din Vest (împotriva aviaţiei Axei între 9 septembrie 1944 – 12 mai 1945).

Campania din Est a avut trei componente importante: 1. Bătălia aeriană purtată în cadrul Operaţiei Barbarossa. (22 iunie 1941 – 31 decembrie 1941); 2. Participarea Forţele Aeriene Regale Române la ofensiva aeriană strategică a Forţele Aeriene Germane în Campania din Est – anii 1942, 1943, 1944; 3. Luptele Aeronauticii Militare Regale Române pentru apărarea spaţiului aerian naţional în perioada 1941 – 1944

Campania din Vest, a avut trei etape importante: 1) Forţelor Aeriene Regale Române sub Comandament Militar Naţional în perioada 23 August – 9 Septembrie 1944; 2) Contribuţia Aeronauticii Regale Române la eliberarea Transilvaniei (9 septembrie– 25 octombrie 1944); 3) Acţiunile Aeronauticii Regale Române alături de aviaţia sovietică pe Frontul din Ungaria şi Cehoslovacia şi întoarcerea Corpului 1 Aerian Român în ţară.

În ambele campanii, contribuţia părţii române în forţele aeriene a fost substanţială, dusă cu o continuitate evidentă, de un sistem aerian de luptă la nivel mondial, egal cu cel al valoroşilor noştri adversari, pe care deseori i-am învins în lupte aeriene purtate cu încrâncenare şi stoicism.

Aeronautica Regală Română a folosit în practica sa din cel de-al Doilea Război Mondial, pe rând, cele două concepţii interbelice de întrebuinţare în luptă ale categoriei de forţe. Prima, cea occidentală, aprecia că aceasta trebuia să se regleze şi să se conducă după propriile legi în întreaga activitate aeriană. Cea de–a doua, aproape opusă celei de mai sus, considera că un război modern nu se mai poate duce fără sprijinul de mare folos al aeronauticei, dar nici o naţiune nu va putea pune la dispoziţia comandanţilor de oşti atâtea mijloace cu care să se poată aduce la îndeplinire câştigarea unei victorii numai prin aviaţie. Acesta a fost pus cel mai elocvent în practică de teoria militară sovietică.

Putem concluziona că, deşi adversarii aerieni au fost cele mai valoroase forţe aeriene ale momentului, Aeronautica Militară Regală Română a fost extrem de eficientă şi a făcut faţă cu succes acţiunilor aeriane desfăşurate. Războiul aerian pentru România (22 iunie 1941 – 12 mai 1945), a fost consistent şi substanţial, fiind astăzi greu de cuantificat. Forţele Aeriene Regale Române nu au putut însă să schimbe destinul României. Eforturile şi sacrificiile grele ale aeronauticii române au salvat totuşi ceea ce se mai putea salva.

Ca bibliografie am folosit lucrările Nicoară Marius Adrian „Aeronatica Română pe Frontul de Vest (23 august – 1 mai 1945),”, coautor şi la: „Buzăul oraşul aviaţiei şi paraşutismului militar românesc”, cu Avram Valeriu şi Tănase Mircea; „1918 Zborul aviaţiei Antantei spre victorie”, cu Avram Valeriu, „Confruntări aeriene româno – sovietice,” cu Avram Valeriu şi Gheorghe Viorel; „Aviaţia română de asalt. Jurnale de operaţii şi memorii privind acţiunile Grupului 8 pe fronturile din est şi vest,” cu Valeriu Avram; „Aeronautica Militară Română”, cu Strîmbeanu, general maior dr. Victor, Barac maior Mircea, Stan, căpitan aviator Daniel, Turturică Sorin, Sultănoiu Adrian (două ediţii bilingve), „Aeronutica Română în anii celui de-al Doilea Război Mondial (22 iunie 1941-12 m1i 1945),” cu Pentelescu, Aurel.

Până la următorul raid, vă doresc Un cer senin şi binevoitor!